Teoria celui de al treilea loc ( ZlM 034)

Dacă îți pasă/Apasă

Reading Time: 3 minutes

Am un background în sociologie și mă interesează în continuare teorii contemporane sociologice, dar în mod special cele aplicabile, urbanistice și de relaționare interumană.

Una dintre teoriile contemporane este cea a celui de-al treilea loc. Ce spune ea? Spune că există un loc, după casă și muncă/studii ce ocupă mult timp ca și întindere în realizarea de activități de către oameni.

Dacă în trecut acest al treilea loc era piața publică, ori biserica( aveai întâlniri de tineret, lucrai ceva, făceai diverse sarcini acolo, ajutai oameni prin intermediul bisericii), azi au ajuns să fie mallurile și bibliotecile.

Sunt anumite puncte importante pentru care oamenii stau în acel loc, anumite caracteristici ce îl fac un atât de puternic loc de atracție și de ce altele nu sunt.

După părerea mea( mă poți contrazice liniștit) oamenii vin într-un loc anume datorită beneficiilor și rămân datorită sentimentelui de apartenență și datorită comunității.

Fără a mă adânci prea mult în acest subiect( dar doresc să fiu și practic pentru unii din cititori) îți enumăr câteva puncte pentru care anumite locuri sunt un puternic al treilea loc.

În Cluj avem Biblioteca Județeană Octavian Goga, Parcul Simion Bărnuțiu și cele 2 malluri. Toate locurile acestea au în comun faptul că oferă facilități gratis ori aproape gratis( la Biblioteca Județeană Octavian Goga ai multe beneficii datorită permisului valabil 5 ani) și au reușit să creeze în oameni un sentiment de apartenență.

În Gherla un astfel de loc care într-o mare măsură a devenit un al treilea loc pentru tineri și copii/adolescenți este Parcul Mare. Are potențial și necesită multe îmbunătățiri.

Sunt curios care e pentru tine al treilea loc( poate fi un loc de pe deal, un parc sau orice altceva).


Dacă îți pasă/Apasă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *